• somesul cald
  • poiana balileasa
  • poiana balileasa
  • image
  • belvedere piatra galbenei
  • somesul cald
  • poiana ponor
  • masivul vladeasa
  • poiana varasoaia
  • cheile somesului cald
Banner
Banner

Groapa de la Barsa

Groapa de la Barsa este un bazin închis în cadrul depresiunii endoreice Padiş-Cetăţile Ponorului dar care, spre deosebire de precedentele, nu are un drenaj subteran spre Izbucul Galbenei.

Barsa este situată la sud de Bălileasa şi la vest de Valea Cetăţilor, fiind limitată spre vest de o creastă ce o separă de Valea Galbenei (sectorul Cheile Jgheabului), iar la sud de versantul Pietrei Gabenei. Ea este o depresiune de formă ovală, cu axa mare de 2 km, orientată NV-SE şi axa mică de 1km. Partea de nord-est este constituită din roci impermeabile pe care izvorăsc şi curg câteva pârâiaşe care se pierd prin ponoare la contactul cu calcarele din fundul depresiunii. Numită şi Depresiunea Barsa, zona este una dintre cele mai sălbatice din Munţii Apuseni, cu un climat umed ce a favorizat dezvoltarea unei vegetaţii ierboase dese cu aspect de mlaştină, Alături de aceasta, pădurea deasă, afinişurile, văile oarbe (terminate cu ponoare) şi lipsa unor puncte de privelişte determină ca parcurgerea Gropii Barsa să devină o adevărată aventură pentru cei ce se abat de la poteca marcată.

În zonă există multe forme carstice deosebit de interesante prin varietatea lor cum ar fi: un ponor prăbuşit de mari dimensiuni (actualmente înierbat), un altul cu pod natural, un lac suspendat cu apă neagră situat într-o dolină (Tăul Negru) şi mai multe peşteri. Cea mai mare dintre acestea este Peştera de la Zăpodie, din partea vestică a depresiunii, de aproape 7 km lungime, peşteră cu un parcurs extrem de dificil. A doua, Peştera Neagră, situată în partea de est a depresiunii, are o dezvoltare de aproape 4 km şi este de asemenea recomandată doar speologilor antrenaţi. Cele două peşteri sunt legate printr-un sifon, ceea ce face ca sistemul Zăpodie-Peştera Neagră să atingă o dezvoltare de aproape 11 km. Sistemul subteran al Gropii de la Barsa se drenează spre Valea Galbena prin câteva izbucuri destul de anonime. Nici provenienţa apei din reţeaua subterană a Barsei nu este încă lămurită, căci debitul subteran depăşeşte cu mult cantitatea de apă care se adună din pârâiaşele ce curg la suprafaţă. O altă peşteră importantă este Gheţarul de la Barsa, a cărei intrare se află în partea nordică a depresiunii. Porţiunea de intrare este accesibilă şi prezintă gheaţă; mărimea blocului de gheaţă variind în funcţie de sezon. Atenţie! Încă de la intrare peştera prezintă un aspect labirintic, rătăcirile putând genera panică în rândul turiştilor “mai puţin curajoşi”. Oricum vizitarea peşterii, chiar şi în porţiunea de intrare este un eveniment deosebit.

Poteca marcată ce străbate Groapa Barsa, trece pe la toate obiectivele amintite mai sus. Singurul izvor cu apă potabilă se află în partea sudică, în apropierea intrării în Peştera Neagră. Două obiective turistice deosebit de importante situate în extremitatea sudică a Gropii de la Barsa, pe latura ce o separă de Valea Galbenei sunt: Gheţarul Focul Viu şi Piatra Galbenei.

 
Banner
Banner
Banner