• image
  • somesul cald
  • poiana ponor
  • somesul cald
  • cheile somesului cald
  • poiana balileasa
  • poiana varasoaia
  • masivul vladeasa
  • belvedere piatra galbenei
  • poiana balileasa
Banner
Banner

Culmea Cârligatele

Desfăşurată în partea de nord-vest a Padişului, culmea oferă pentru turişti un interes deosebit datorită largilor privelişti pe care le deschide atât asupra Padişului cât şi asupra unei mari părţi a Munţilor Apuseni.

Culmea este formată din Vârful Cârligate (1694 m) continuată spre vest cu Vârful Cornu Munţilor (1652m) şi Abruptul Brăiesei, iar spre est cu Şaua şi Vârful Cumpănăţelul. Dinspre Padiş aceste vârfuri par mici movile aşezate pe un plan orizontal care se frâng brusc după Cornu Munţilor în panta abruptă a Brăiesei. Accesul pe culme se face dinspre Padiş urmând poteca spre Stâna de Vale. Urcuşul pe culme traversează Poiana Cuciulata şi se înscrie în serpentine printre bolovani şi jnepenişuri. Culmea reprezintă într-adevăr un platou, orientat est-vest, foarte abrupt spre sud (Padiş) şi cu pantă mai domoală spre nord (Valea Drăganului). Un drum de care străbate acest platou, pe creasta ce ocoleşte obârşia Văii Drăganului, spre Vlădeasa şi Stâna de Vale.

Supusă unui păşunat intensiv, vegetaţia de pe platou se află într-un avansat stadiu de degradare, pantele nordice fiind supuse unui proces de eroziune. Pe versantul sudic, pe vâlcelele stâncoase ce coboară din culme, se întâlnesc destul de des capre negre. Priveliştile oferite de culme:  spre nord: Valea Drăganului străjuită pe dreapta de Masivul Vlădeasa - cu vârfurile Buteasa, Briţei şi piramida Muntelui Vlădeasa (1836m) dominând orizontul - iar pe stânga de vârfurile Bohodei (1654) şi Poieni (1627) spre care se îndreaptă drumul de Stâna de Vale;  spre vest: Valea Aleului şi cele două Măguri ce o separă de Depresiunea Beiuşului (Gurani şi Ferice), apoi Depresiunea Beiuşului (cu localităţile şi proprietăţile răsfirate, oraşele Beiuş şi Ştei), dincolo de care se zăresc culmile crenelate ale Masivului Codru Moma;  spre est: Valea Someşului şi afluenţii săi, cătunele moţeşti înşiruite pe culmi, Măgura Călăţele cu satele aparţinătoare comunelor Mărgău şi Beliş, iar în ultimul plan Muntele Mare aproape orizontal, cu zeci de cătune;  spre sud: Depresiunea Padişului cu bazinele ce-i aparţin, apoi vârfurile ce închid pe latura de est şi sud această depresiune (Biserica Moţului, Măgura Vânătă, Gârdişoara, Glăvoiu,Borţig, Piatra Galbenei), urmează adâncitura Văii Galbena şi salba de culmi ce o închid spre sud între care se remarcă Groapa Ruginoasă (săpată în Muntele Ţapu), şi în sfârşit Muntele Vârtop (cu pârtia de schi de la Arieşeni) şi Vârful Curcubăta Mare (1848m) pe care se află releul de televiziune. Sub abruptul Cârligate se desfăşoară Valea Rea, care coboară în pantă abruptă spre Valea Boga intersectând-o în apropierea satului de vacanţă Boga. Se zăreşte de asemenea drumul în serpentine ce urcă prin poiana Plaiu spre Padiş şi Valea Bulzului trecând pe sub Piatra Bulzului şi pierzându-se între culmi pe direcţia satului Pietroasa. În plan mai apropiat abrupturile Pietrelor Boghii domină Valea Boga.

 
Banner
Banner
Banner