• masivul vladeasa
  • poiana balileasa
  • poiana ponor
  • somesul cald
  • poiana varasoaia
  • belvedere piatra galbenei
  • image
  • somesul cald
  • poiana balileasa
  • cheile somesului cald
Banner
Banner

Măgura Vânată

Creasta în formă de sector de cerc, lungă de aproximativ 12 km se înalţă din zona de izvoare a Someşului Cald spre est până în Vârful Măgura Mică (1573 m), apoi coteşte lin spre sud printr-o alternanţă de cocoaşe şi şei line.

Urmează sectorul vârfului Măgura Mare (1642 m) cu aspect de piramidă, coborând abrupt spre Valea Bătrâna. În extrema sudică, Măgura Vânătă este legată printr-o şa de vârful Biserica Moţului, prin care intră în Padiş şoseaua forestieră de la Huedin. Mărginind la nord şi nord-vest Bazinul endoreic Padiş-Cetăţile Ponorului, Muntele Măgura Vânătă este fragmentat spre Şesul Padiş de numeroase văi (Pârăul Cuţilor, Valea Renghii, Pârâul Tomaşca, Valea Arsurii, Valea Rea, Valea Trânghieştii), care la puţin timp după ce pătrund pe platou se pierd în patul văii sau prin ponoare. Partea dinspre Bazinul Someşului Cald este mai abruptă, complet împădurită şi nu este tăiată de văi. Dinspre IC Ponor, Măgura Vânătă pare un vulcan uriaş. În realitate muntele este constituit din gresii cuarţitice dure cu o rezistenţă sporită la eroziune. Gresiile cuarţitice determină o aciditate pronunţată a solului ceea ce induce o vegetaţie caracteristică şi destul de redusă sub raportul numărului de specii. În pădurea de molid, care acoperă aproape în totalitate muntele, stratul ierbos este sărac fiind reprezentat în general prin specii de muşchi, licheni şi unele specii de ciuperci. Aceste condiţii ecologice conferă zonei un aspect pitoresc, iar dezvoltarea abundentă a afinişurilor spre partea superioară a masivului sporesc atractivitatea parcurgerii acestui traseu.

Creasta Măgura Vânătă oferă largi privelişti asupra bazinului Padişului, iar în zare spre Muntele Ţapu (1475 m) cu Groapa Ruginoasa şi în ultimul plan coama prelungită a Masivului Biharia cu vârful Curcubăta Mare (1848 m). Spre nord, dincolo de valea adâncită a Someşului Cald se observă Abruptul Brăiesei şi Vârful Cârligate (1694), apoi Şaua Cumpănăţelul şi creasta spre piramida Muntelui Vlădeasa (1836 m) cu vârfurile Piatra Grăitoare (1678), Briţei (1759), Buteasa (1792) şi Micău (1640); sub această creastă poienile Cuciulata, Piatra Arsă şi Onceasa. Partea estică ne dezvăluie Valea Someşului, trecând printre casele de la IC Ponor şi Doda Pilii şi pierzându-se printre culmile deluroase ale Măgurii Călăţele, pe care sunt presărate cătunele comunelor Mărgău şi Beliş. În plan îndepărtat se zăresc casele de pe versanţii lacului de acumulare Fântânele. Parcurgerea crestei mai oferă turiştilor un aspect inedit: prezenţa a numeroase afinişuri, cu fructe care în anii productivi sunt un adevărat deliciu. Accesul pe Muntele Măgura Vânătă este posibil de la Cabana Padiş, urmând marcajul, sau pe oricare dintre văile care coboară din creastă.

 
Banner
Banner
Banner